1.7. ECONOMIA DE PIAŢĂ

1. 1.7. ECONOMIA DE PIAŢĂ • ECONOMIA DE PIAŢĂ este o formă modernă de organizare a economiei, bazată pe proprietatea privată, un mecanism complex, de coordonare a oamenilor, activităţilor şi firmelor printr-un sistem de pieţe şi preţuri. • PIAŢA este un mecanism prin intermediul căruia se realizează legătura dintre cumpărători şi vânzători, în vederea stabilirii preţului şi cantităţii pentru un anumit bun sau serviciu

2. PREŢURILE coordonează deciziile producătorilor şi consumatorilor, constituindu-se întru-un barometru extrem de sensibil al economiei.( Preţurile mari tind să contribuie la reducerea volumului achiziţiilor efectuate de consumatori şi să încurajeze producţia. Preţurile mici încurajează consumul şi descurajează producţia.)

3. Orice sistem economic are drept obiectiv fundamental satisfacerea trebuinţelor. Satisfacerea nevoilor umane se realizează fie prin producţie proprie – prin autoconsum - , fie apelând la produsele altora, obţinute prin intermediul schimbului.

4. AUTOCONSUMUL desemnează procesul de utilizare a rezultatelor propriei activităţi pentru satisfacerea nevoilor. SCHIMBUL înseamnă înstrăinarea rezultatelor activităţii economice, primind în contraprestaţie alte bunuri necesare, inclusiv monedă. Celor două modalităţi de satisfacere a nevoilor le corespund două forme diferite de organizare şi desfăşurare a activităţii economice: Economia naturală Economia de schimb

5. ECONOMIA NATURALĂ reprezintă acea formă de organizare şi desfăşurare a activităţii economice în care nevoile sunt satisfăcute prin autoconsum. ECONOMIA DE SCHIMB desemnează acea formă de organizare şi desfăşurare a activităţii economice în care agenţii economici produc bunuri în vederea vânzării, obţinând în schimbul lor altele, necesare satisfacerii trebuinţelor. - reprezintă forma universală de organizare şi funcţionare a activităţii în lumea contemporană. ECONOMIA DE PIAŢĂ este considerată o formă evoluată – modernă – a economie de schimb.

6. Principalele trăsături ale economiei de piaţă sunt: • Raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de prioritate în producere bunurilor • Preţurile se formează liber pe piaţă ( preţul este expresia bănească a valorii mărfii) • Există un pluralism al formelor de proprietate în care proprietatea privată are rolul esenţial • Este motivată şi condusă de concurenţă ( mâna invizibilă a pieţei ) • Relaţiile dintre operatorii economici îmbracă forma tranzacţiilor de piaţă, bilaterale, libere şi directe, fiecare agent economic, ghidat de interesul personal îşi alege în mod liber partenerii de tranzacţii economice. • Statul este prezent în economie, el veghează la respectarea regulilor şi asupra instituţiilor juridice şi economice, statul este un agent economic ca oricare altul, cumpărător şi producător, care respectă integral regulile economie de piaţă.

7. Economia României Reforma economică de după decembrie 1989 a presupus în principal: • Lichidarea monopolului absolut al proprietăţii de stat • Atragerea de investiţii de capital străin • Liberalizarea preţurilor • Desfiinţarea întreprinderilor nerentabile • Realizarea unui sistem de protecţie socială a celor afectaţi negativ de transformările economiei • Iniţierea demersurilor în vedere integrării ţării noastre în structurile economiei europene, în Uniunea Europeană.